- vârfár
- s. n., pl. vârfáre
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
vârfár
Look at other dictionaries:
vârfar — VÂRFÁR, vârfare, s.n. 1. Ţăpoi cu coada lungă, cu care se poate aşeza fânul în vârful stogului. 2. Vârf de munte. – Vârf + suf. ar. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 vârfár s. n., pl. vârfáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
